păltinel(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) PĂLTÍNEL,păltinei, s. m. (Pop.) Păltinaș. – Paltin + suf. -el.
păltinel(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) păltinél (pop.) s. m., pl. păltinéi, art. păltinéii
păltinel(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) PĂLTINÉL,paltin ei,s. m. (Pop.) Păltinaș. — Paltin + suf. -el.