pălmaș - explicat in DEX

pălmaș (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PĂLMÁȘ, -Ă, pălmași, -e, s. m. și f. Țăran sărac, fără vite de muncă și fără inventar agricol, care își câștiga existența muncind cu brațele la alții. ◊ (Adjectival) Țăran pălmaș. – Palmă + suf. -aș.

pălmaș (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
pălmaș, pălmași s. m. 1. om sărac 2. angajat retribuit de la buget

pălmaș (Dicționaru limbii românești, 1939)
pălmáș m. (d. palmă, adică „muncitor cu palmele”. Cp. cu ziŭaș). Est. Țăran codaș fără boĭ saŭ numaĭ c´un boŭ. – În Munt. și toporaș.

pălmaș (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
pălmáș (țăran) (înv.) s. m., pl. pălmáși

pălmaș (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
pălmaș a. se zice de țăranul lipsit de boi. [Cf. palmă de loc].

pălmaș (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
PĂLMÁȘ, -Ă, pălmași, -e, s. m. și f. Țăran sărac, fără vite de muncă și fără inventar agricol, care își câștiga existența muncind cu brațele la alții. ◊ (Adjectival) Țăran pălmaș. — Palmă¹ + suf. -aș.