păhăruț - explicat in DEX

păhăruț (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PĂHĂRÚȚ, păhăruțe, s. n. Păhărel. – Pahar + suf. -uț.

păhăruț (Dicționaru limbii românești, 1939)
păhărúț m. Păhărel, pahar mic. Fig. Iron. A-țĭ fi drag păhăruțu, a fi bețiv. Păhăruțu! strigăt ironic la adresa unuĭ bețiv.

păhăruț (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
păhărúț s. n., pl. păhărúțe

păhăruț (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
PĂHĂRÚȚ, păhăruțe, s. n. Păhărel. — Pahar + suf. -ui.