pârleală - explicat in DEX

pârleală (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PÂRLEÁLĂ, pârleli, s. f. 1. Acțiunea de a (se) pârli și rezultatul ei; arsură ușoară, superficială: pârlitură. 2. Fig. (Fam.) Păcăleală, înșelătorie; pagubă, pierdere. ◊ Expr. (Fam.) A-și scoate pârleala = a-și găsi o compensație, a se despăgubi (de o pagubă materială, de o osteneală etc.). – Pârli + suf. -eală.

pârleală (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
pârleálă s. f., g.-d. art. pârlélii; pl. pârléli

pârleală (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
pârleală f. fam. înșelătorie.

pârleală (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
PÂRLEÁLĂ, părleli, s. f. 1. Acțiunea de a (se) pârli și rezultatul ei; arsură ușoară, superficială; pârlitură. 2. Fig. (Fam.) Păcăleală, înșelătorie; pagubă, pierdere. ◊ Expr. (Fam.) A-și scoate părleala = a-și găsi o compensație, a se despăgubi (de o pagubă materială, de o osteneală etc.). — Pârli + suf. -eală.