pârâiaș(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) PÂRÂIÁȘ,pârâiașe, s. n. Diminutiv al lui pârâu; pârâuț. [Pr.: -râ-iaș. – Var.: pârăiáș, pârăuáș, pârâuáș s. n.] – Pârâu + suf. -aș.
pârâiaș(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) pârâiáș s. n., pl. pârâiáșe
pârâiaș(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) PÂRÂIÁȘ,pârâiașe, s. n. Diminutiv al lui pârâu; pârâuț. [Pr.: -râ-iaș. – Var.: pârăiáș, pârăuáș, pârâuáș s. n.] – Pârâu + suf. -aș.