pânzar - explicat in DEX

pânzar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PÂNZÁR, pânzari, s. m. (Înv.) Țesător sau negustor de pânzeturi. – Pânză + suf. -ar.

pânzar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
pânzár¹ (persoană) (înv.) s. m., pl. pânzári

pânzar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
pânzár² (sul la războiul de țesut, corabie) s. n., pl. pânzáre

pânzar (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
pânzar m. fabricant sau negustor de pânzeturi.

pânzar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
PÂNZÁR, pânzari, s. m. (înv.) Țesător sau negustor de pânzeturi. — Pânză + suf. -ar.