ovreică(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) OVRÉICĂ,ovreice, s. f. (Înv. și reg.) Evreică. – Ovrei + suf. -că.
ovreică(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) ovréică (înv., reg.) (o-vrei-) s. f., g.-d. art. ovréicei; pl. ovréice