output - explicat in DEX

output (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ÓUTPUT s. n. 1. (Electron.) Ieșire (1). 2. (Inform.) Ieșire (2). [Pr.: áutput] – Cuv. engl.

output (Dicționar de neologisme, 1986)
OUTPUT s.n. (Tehn.) 1. Ieșire. ♦ Elemente finale care încheie anumite procedee, ca prelucrarea informațiilor, a datelor etc. 2. Extragere a datelor dintr-un sistem electronic pentru elaborarea lor. ◊ Input output v. input. [Pron. áut-put. / < engl., fr., it. output].

output (Marele dicționar de neologisme, 2000)
OUTPUT [AUTPUT] s. n. (tehn.) 1. ieșire. ◊ elemente finale care încheie anumite procedee, ca prelucrarea informațiilor, a datelor etc. 2. extragere a datelor dintr-un sistem electronic pentru elaborarea lor. (< engl. output)

output (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!output (angl.) [pron. áŭtput] (out-) s. n., pl. outputuri

output (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
OUTPUT [áutput] (cuv. engl.) s. n. 1. (ELECTRON.) Punct al unui sistem, al unui aparat sau aparat electronic prin care un semnal este transferat spre exterior. 2. (INFORM.) Transfer al informației din memoria calculatorului spre exterior. 3. (EC.) Rezultatul activității unei persoane și al unei întreprinderi sau al utilizării unui mijloc fix, într-o unitate de timp.