out (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)OUT [áut] (
cuv. engl.)
adv.,
adj. invar. 1. Adv. (Și substantivat) În afara limitelor terenului de joc (la tenis, fotbal, handbal etc.) ♦ Cuvânt prin care arbitrul unei întâlniri de box cere oprirea definitivă a luptei.
2. Adj. invar. (Despre minge, jucător) Care este afară din joc.