ostreicultor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)OSTREICULTÓR, ostreicultori, s. m. (Rar) Persoană care se ocupă cu ostreicultura. [
Pr.:
-tre-i-] – Din
fr. ostréiculteur.ostreicultor (Dicționar de neologisme, 1986)OSTREICULTÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care se ocupă cu ostreicultura. [Pron.
-tre-i-. [< fr.
ostréiculteur].
ostreicultor (Marele dicționar de neologisme, 2000)OSTREICULTÓR, -OÁRE s. m. f. cel care se ocupă cu ostreicultura. (< fr.
ostréiculteur)
ostreicultor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)ostreicultór (rar)
(-tre-i-) s. m.,
pl. ostreicultóri