osteolit(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) OSTEOLÍT,osteoliți, s. m. Os fosilizat. [Pr.: -te-o-] – Din fr. ostéolithe.
osteolit(Dicționar de neologisme, 1986) OSTEOLÍTs.m. Os fosil. [< fr. ostéolithe, cf. gr. osteon – os, lithos – piatră].
osteolit(Marele dicționar de neologisme, 2000) OSTEOLÍTs. m. os fosil. (< fr. ostéolithe)
osteolit(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) osteolít(-te-o-) s. m., pl. osteolíți