ospătăriță (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)OSPĂTĂRÍȚĂ, ospătărițe, s. f. 1. Angajată din sectorul comercial care servește pe consumatori și încasează contravaloarea consumației, într-un restaurant sau în alt local de consumație; chelneriță.
2. (
Înv.) Patroană a unui birt, a unei ospătării; hangiță. –
Ospătar +
suf. -iță.