orandar - explicat in DEX

orândar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ORÂNDÁR, orândari, s. m. (Înv., reg.) 1. Arendaș. 2. Cârciumar, hangiu. – Orândă² + suf. -ar. Cf. ucr. orendar.

Alte cuvinte din DEX

ORANDA ORAND ORALITATE « »ORANDAS ORANDATOR ORANDUI

Dictionar Englez Roman | Dictionar Roman Englez | Dictionar Francez Roman | Dictionar Roman Francez | Dictionar German Roman | Dictionar Roman German
Dictionar Italian Roman Dictionar Roman Italian | Dictionar Spaniol Roman | Dictionar Roman Spaniol | Dictionar Olandez Roman | Dictionar Roman Olandez
Dictionar Rus Roman | Dictionar Roman Rus | Dictionar Turc Roman | Dictionar Roman Turc