optometru (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)OPTOMÉTRU, optometre, s. n. Instrument folosit pentru determinarea caracteristicilor optice ale ochiului. – Din
fr. optomètre.optometru (Dicționar de neologisme, 1986)OPTOMÉTRU s.n. Aparat pentru controlul vederii și potrivirea ochelarilor. [< fr.
optomètre, cf. gr.
optesthai – vedere,
metron – măsură].
optometru (Marele dicționar de neologisme, 2000)OPTOMÉTRU s. n. aparat pentru controlul vederii și potrivirea ochelarilor. (< fr.
optomètre)
optometru (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)optométru (-me-tru) s. n.,
art. optométrul; pl. optométre