opțiune (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)OPȚIÚNE, opțiuni, s. f. 1. Faptul sau dreptul de a alege din două sau mai multe lucruri, posibilități etc. pe acela sau pe aceea care îți convine; alegere. ♦
Spec. Alegere, în temeiul unui drept, între două sau mai multe situații juridice. ◊
Drept de opțiune =
a) drept acordat cuiva de a-și alege cetățenia (de obicei în cazuri de stabilire în alt stat);
b) drept acordat cuiva de a accepta o moștenire sau de a renunța la ea.
2. Condiție stipulată uneori în tranzacțiile comerciale, potrivit căreia o parte contractantă, care își asumă obligații ferme, acordă celeilalte părți, pentru un anumit termen, dreptul de a alege între diferitele condiții ale contractului sau chiar dreptul de a renunța la tranzacție. [
Pr.:
-ți-u-] – Din
fr. option, lat. optio, -onis.