omitere (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)OMÍTERE, omiteri, s. f. Acțiunea de
a omite și rezultatul ei; omisiune. –
V. omite.omitere (Dicționar de neologisme, 1986)OMÍTERE s.f. Acțiunea de a omite și rezultatul ei; omisiune. [<
omite].
omitere (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)omítere s. f.,
g.-d. art. omíterii; pl. omíteri