oligofagie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)OLIGOFAGÍE, oligofagii, s. f. 1. Regim alimentar lipsit de varietate.
2. (
Med.) Scădere a poftei de mâncare. – Din
fr. oligophagie.oligofagie (Dicționar de neologisme, 1986)OLIGOFAGÍE s.f. 1. Scădere a poftei de mâncare.
2. (
Med.) Alimentație lipsită de varietate. [Gen.
-iei. / < fr.
oligophagie, cf. gr.
oligos – puțin,
phagein – a mânca].
oligofagie (Marele dicționar de neologisme, 2000)OLIGOFAGÍE s. f. 1. diminuare a poftei de mâncare. 2. nutriție bazată pe hrană aparținând aceluiași tip biologic. ◊ (med.) alimentație lipsită de varietate. (< fr.
oligophagie)
oligofagie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)oligofagíe s. f.,
art. oligofagía, g.-d. art. oligofagíei; pl. oligofagíi, art. oligofagíile