oi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)OI interj. (
Pop.) Ah, vai, of; ehei. – Onomatopee.
oi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)oi (
pop.)
interj.oĭ (Dicționaru limbii românești, 1939)2) oĭ, verb auxiliar îld.
voĭ: oĭ vedea (voĭ vedea).
oĭ (Dicționaru limbii românești, 1939)1) oĭ, pl. de la
oaĭe.