ofset (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÓFSET, ofseturi, s. n. Procedeu de reproducere și de multiplicare a tipăriturilor cu ajutorul formelor de tipar plane din metal, la care hârtia nu ajunge în contact cu clișeul metalic, ci cu un cilindru de cauciuc care preia imaginea de pe forma de tipar și o aplică pe hârtie. – Din
fr. offset.ofset (Dicționar de neologisme, 1986)ÓFSET s.n. (
Poligr.) Imprimare după clișee metalice prin intermediul unui cilindru rotativ acoperit cu cauciuc, permițându-se astfel redarea tuturor detaliilor desenului. [< fr., engl.
offset].
ofset (Marele dicționar de neologisme, 2000)ÓFSET s. n. procedeu tipografic de imprimare după clișee metalice prin intermediul unui cilindru rotativ de cauciuc, pe care se imprimă imaginea clișeului. (< fr., engl.
offset)
ofset (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)OFSET (‹
fr.;
engl. off „afară” + [to]
set „a plasa”)
s. n. Procedeu de reproducere și multiplicare a tipăriturilor cu ajutorul formelor de tipar din metal, plane, la care hârtia nu ajunge în contact cu clișeul metalic, ci cu un cilindru rotativ de cauciuc pe care se imprimă imaginea de pe clișeul metalic. ◊
Mașină-o. = mașină de tipar, rotativă sau plană, care, prin aplicarea procedeului
o., permite tiraje de calitate foarte bună cu productivitate mare (6.000-10.000 de exemplare de coli de cărți pe oră).
ofset (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)ófset s. n.