ofițeresc - explicat in DEX

ofițeresc (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
OFIȚERÉSC, -EÁSCĂ, ofițerești, adj. Care aparține unui ofițer (I 1), privitor la ofițer, de ofițer, ca al ofițerilor. – Ofițer + suf. -esc.

ofițeresc (Dicționaru limbii românești, 1939)
*ofițerésc, -eáscă adj. (d. ofițer). De ofițer: cal ofițeresc. Pol ofițeresc (Fam.), pĭesa de 5 fr. înainte de 1916.

ofițeresc (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
ofițerésc adj. m., f. ofițereáscă; pl. m. și f. ofițeréști

ofițeresc (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
ofițeresc a. de ofițer.