odorob - explicat in DEX

odorob (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ODORÓB, odoroabe, s. n. (Reg.) Coș de nuiele în forma unui trunchi de con, fără fund, care servește la pescuit. – Din rus. udoroba „oală spartă”.

odorob (Dicționaru limbii românești, 1939)
odorób, V. hodorob.

odorob (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
odorób (reg.) s. n., pl. odoroábe

odorob (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
odorob n. un fel de coș de pescuit. [Origină necunoscută].

odorob (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ODORÓB, odoroabe, s. n. (Reg.) Coș de nuiele în forma unui trunchi de con, fară fund, care servește la pescuit. — Din rus. udoroba „oală spartă”.