odorifer(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) ODORIFÉR, -Ă,odoriferi, -e, adj. (Rar) Odorant. – Din it. odorifero.
odorifer(Dicționar de neologisme, 1986) ODORIFÉR, -Ăadj. (Rar) Odorant. [< it. odorifero, lat. odorifer].
odorifer(Marele dicționar de neologisme, 2000) ODORIFÉR, -Ăadj. odorant. (< it. odorifero, lat. odorifer)
odorifer(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) odorifér adj. m., pl. odoriféri; f. odoriféră, pl. odorifére
odorifer(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) ODORIFÉR, -Ă,odoriferi, -e,adj. Odorant. — Din it. odorifero.