odihnă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ODÍHNĂ, (
3)
odihne, s. f. 1. Întrerupere temporară a unei activități în scopul refacerii și al întăririi forțelor; (stare sau timp de) repaus; odihnire. ◊
Casă de odihnă = clădire în localitățile balneare sau climaterice în care oamenii își petrec concediul de odihnă.
Odihnă activă = repaus realizat prin practicarea unei activități sportive în limitele în care nu provoacă oboseală. ◊
Fără odihnă =
a) loc. adj. care este în continuă mișcare, în veșnic neastâmpăr; neastâmpărat;
b) loc. adv. mereu, neîncetat. ◊
Expr. (
Înv.)
A pune (cuiva)
odihnă sau
a lăsa (ceva)
în odihnă = a înceta de a mai întrebuința (un obiect); a întrerupe (o acțiune). ♦ Somn
2.
2. Calm desăvârșit, pace, liniște sufletească; tihnă, răgaz. ♦ (Adesea determinat prin „de veci” sau „veșnică”) Moarte;
p. ext. mormânt.
3. (
Concr.) Platformă orizontală plasată după o serie de trepte ale unei scări, fie pentru odihnă (
1), fie pentru intrarea în apartamentele unui etaj; palier. [
Var.: (
reg.)
hodínă, odínă s. f.] – Din
odihni (derivat regresiv).
odihnă (Dicționaru limbii românești, 1939)odíhnă f., pl.
e (d.
odihnesc). Repaus, încetarea activitățiĭ, mișcăriĭ:
omu ostenit are nevoĭe de odihnă. – În est și
hodină, pl.
ĭ. V.
tihnă.odihnă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)odíhnă s. f.,
g.-d. art. odíhnei; (paliere)
pl. odíhneodihnă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)odihnă f.
1. încetare de lucru, de mișcare:
odihna e trebuincioasă omului; 2. somn:
se deteră odihnei; 3. fig. liniște. [Tras din
odihni].
odihnă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ODÍHNĂ, (3) odihne, s. f. 1. întrerupere temporară a unei activități în scopul refacerii și al întăririi forțelor; (stare sau timp de) repaus; odihnire. ◊
Casă de odihnă = clădire în localitățile balneare sau climaterice în care oamenii își petrec concediul de odihnă, sfârșitul de săptămână etc.
Odihnă activă = repaus realizat prin practicarea unei activități sportive în limitele în care nu provoacă oboseală. ◊
Fără odihnă =
a) loc. adj. care este în continuă mișcare, în veșnic neastâmpăr; neastâmpărat;
b) loc. adv. mereu, neîncetat. ◊
Expr. (
Înv.)
A pune (cuiva)
odihnă sau
a lăsa (ceva)
în odihnă = a înceta de a mai folosi (un obiect); a întrerupe (o acțiune). ♦ Somn
2.
2. Calm desăvârșit, pace, liniște sufletească; tihnă, răgaz. ♦ (Adesea determinat prin „de veci”sau „veșnică”) Moarte;
p. ext. mormânt.
3. (
Concr.) Platformă orizontală plasată după o serie de trepte ale unei scări, fie pentru odihnă
(1), fie pentru intrarea în apartamentele unui etaj; palier. [
Var.: (
reg.)
hodínă, odínă s. f.] — Din
odihni (derivat regresiv).