odată (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ODÁTĂ adv.,
adj. invar. 1. Adv. Într-un timp nedeterminat, cândva;
a) (în legătură cu verbe la trecut) odinioară, mai de mult;
b) (în legătură cu verbe la viitor sau cu valoare de viitor) de acum înainte, într-o bună zi, cândva. ◊
Expr. Odată și odată =
a) de mult de tot, de foarte multă vreme;
b) într-o bună zi, cândva, mai curând sau mai târziu.
2. Adv. (
Pop.) Îndată, imediat; fără întârziere, brusc; deodată.
3. Adv. În sfârșit, în cele din urmă.
4. Adj. invar. În toată puterea cuvântului, întreg;
p. ext. foarte reușit, foarte bun, excelent. –
O3 +
dată.odată (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)odată (cândva, imediat, în sfârșit)
adv. (a fost odată, o să-ți spune eu odată, taci odată, odată terminată treaba)odată (Dicționaru limbii românești, 1939)odátă adv. (
o și
dată). Odinioară, cîndva, oare-cînd (lat.
olim):
a fost odată un împărat (odată e lat.
sémel). În acelașĭ timp (cp. cu lat.
simul, de unde fr.
ensemble împreună):
aŭ venit odată. În fine (exclamativ):
haĭ, pleacă odată! De-odată, subit:
odată s´a repezit și l-a prins! Cîte odată, une-orĭ, din cînd în cînd:
maĭ scrie-mĭ cîte odată. Vre-odată, cînd-va, în vre-un timp:
aĭ fost, te veĭ duce vre-odată la Roma? Nicĭ-odată, în nicĭ un timp:
nicĭ odată n´am căzut. De odată, saŭ
deodată (
eo dift.), odată, súbit, pe neașteptate.
Odată și odată, maĭ curînd orĭ maĭ tîrziŭ, odată în orĭ-ce caz în viitor:
odată și odată, tot va birui. Odată ce, fiind admis că, fiind recunoscut că, fiind lucru real că:
odată ce ne-am adunat aicĭ, trebuĭe să lucrăm; nu putem dormi odată ce țara ne cheamă!odată (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)odată adv. într´un timp:
a fost odată; deodată, pe neașteptate;
câte odată, uneori. [Lit. una dată (= oară)].
odată (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ODÁTĂ adv.,
adj. invar. 1. Adv. într-un timp nedeterminat, cândva:
a) (în legătură cu verbe la trecut) odinioară, mai de mult;
b) (în legătură cu verbe la viitor sau cu valoare de viitor) de acum înainte, într-o bună zi, cândva. ◊
Expr. Odată și odată = a) de mult de tot, de foarte multă vreme;
b) într-o bună zi, cândva, mai curând sau mai târziu.
2. Adv. (
Pop.) Îndată, imediat; fără întârziere; brusc; deodată.
3. Adv. În sfârșit, în cele din urmă.
4. (
Pop.)
Adj. invar. În toată puterea cuvântului, întreg;
p. ext. foarte reușit, foarte bun, excelent. —
O3 +
dată.odată (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)o dată1 art. +
s. f. (o dată memorabilă)odată (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)o dată2 (o singură dată)
num. (o dată pentru totdeauna, o dată în viață, te mai rog o dată, o dată la două luni)