odăiaș (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ODĂIÁȘ, odăiași, s. m. 1. (Ieșit din uz) Om de serviciu la tribunal, prefectură etc.; camerist.
2. (
Înv. și
reg.) Om care locuiește afară din sat, într-o odaie (
2). [
Pr.:
-dă-iaș] –
Odaie +
suf. -aș.