ocuparisi(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) OCUPARISÍ,ocuparisesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Înv.) A (se) ocupa. – Ocupa + suf. -arisi.
ocuparisi(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) ocuparisí(a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ocuparisésc, imperf. 3 sg. ocupariseá; conj. prez. 3 să ocupariseáscă
ocuparisi(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) OCUPARISÍ,ocuparisesc,vb. IV. Tranz. și refl. (Înv.) A (se) ocupa. — Ocupa + suf. -arisi.