octofor - explicat in DEX

octofor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
OCTOFÓR, octofori, s. m. (În antichitate) Purtător de litieră. – Din lat. octophoros.

octofor (Dicționar de neologisme, 1986)
OCTOFÓR s.m. Litieră purtată de opt (sclavi). ♦ (Ant.) Purtător de litieră. [< fr. octophore, cf. gr. octophoros].

octofor (Marele dicționar de neologisme, 2000)
OCTOFÓR s. m. (ant.) purtător de litieră. (< fr., lat. octophoros)

octofor (Dicționaru limbii românești, 1939)
*octofór n., pl. oare (vgr. októphoron, d. októ, opt, și phero, port, duc; lat. octóphoron). La Romanĭ, lectică purtată de opt oamenĭ.

octofor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
octofór s. m., pl. octofóri

octofor (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
octofor a. și m. la Romani, purtător de lectică: Sirieni octofori pe dealul palatin AL.

octofor (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
OCTOFÓR, octofori, s. m. (În Antichitate) Purtător de litieră. — Din lat. octophoros.