octant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)OCTÁNT, octante, s. n. 1. Instrument de navigație maritimă și aeriană sau care servește la măsurarea înălțimii aștrilor, a distanțelor lor unghiulare etc.
2. A opta parte din circumferința unui cerc sau dintr-o suprafață circulară. ♦ Fiecare dintre cele opt porțiuni din suprafața unui corp sferic, determinate de trei planuri perpendiculare care se intersectează în centrul corpului. – Din
fr. octant.octant (Dicționar de neologisme, 1986)OCTÁNT s.n. 1. Instrument folosit în navigația maritimă și aeriană pentru observarea înălțimii aștrilor și pentru măsurarea distanțelor lor unghiulare.
2. A opta parte a cercului; arc de 45 de grade. ♦ Fiecare dintre cele opt regiuni în care trei plane concurente, perpendiculare două câte două, împart spațiul. [< fr.
octant, cf. lat.
octans].
octant (Marele dicționar de neologisme, 2000)OCTÁNT s. n. 1. sector de cerc egal cu 4
5ș. ◊ fiecare dintre cele opt regiuni din suprafața unui corp sferic, determinate de trei plane concurente, perpendiculare două câte două. ◊ porțiune a globului egală cu 1/8 din suprafața sa totală. 2. instrument asemănător cu sextantul, dar având limbul de 4
5ș, pentru măsurarea înălțimii aștrilor și a distanțelor lor unghiulare. (< fr.
octant, lat.
octans)
octant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)octánt s. n.,
pl. octánte