ocheț (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)OCHÉȚ, ocheți, s. m. Inel metalic care întărește o gaură făcută într-o pânză de navă, într-o foaie de cort etc. pentru a nu se destrăma. ♦ (
Reg.) Ochi
1 (
II 4). [
Var.:
ochéte s. m.] –
Ochi1 +
suf. -eț.