ocheadă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)OCHEÁDĂ, ocheade, s. f. Privire (semnificativă) aruncată cuiva pe furiș; închidere intenționată a ochilor pentru a atrage atenția asupra celor spuse sau sugerate; semn cu ochiul. – Din
ochi2 (după
fr. oeillade).