oceanograf (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)OCEANOGRÁF, -Ă, oceanografi, -e, s. m. și
f. Specialist în oceanografie. – Din
fr. océanographe.oceanograf (Dicționar de neologisme, 1986)OCEANOGRÁF, -Ă s.m. și f. Specialist în oceanografie. [< fr.
océanographe].
oceanograf (Marele dicționar de neologisme, 2000)OCEANOGRÁF, -Ă s. m. f. specialist în oceanografie. (< fr.
océanographe)
oceanograf (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)oceanográf (-cea-no-graf) s. m.,
pl. oceanográfioceanograf (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)OCEANOGRÁF, -Ă,
oceanografi, -e, s. m. și
f. (Rar la
f.) Specialist în oceanografie. — Din
fr. océanographe.