obstructiv - explicat in DEX

obstructiv (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
OBSTRUCTÍV, -Ă, obstructivi, -e, adj. (Med.) Care astupă, care oprește circulația normală în organism; care produce o obstrucție. – Din fr. obstructif.

obstructiv (Dicționar de neologisme, 1986)
OBSTRUCTÍV, -Ă adj. Care poate cauza o obstrucție; obstruant. [< fr. obstructif].

obstructiv (Marele dicționar de neologisme, 2000)
OBSTRUCTÍV, -Ă adj. care poate cauza o obstrucție (1); obstrucțional. (< fr. obstructif)

obstructiv (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
obstructív adj. m., pl. obstructívi; f. obstructívă, pl. obstructíve

obstructiv (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
OBSTRUCTÍV, -Ă, obstructivi, -e, adj. (Med.) Care astupă, care oprește circulația normală în organism; care produce o obstrucție. — Din fr. obstructif.