numerotà - explicat in DEX

numerota (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
NUMEROTÁ, numerotez, vb. I. Tranz. A însemna o serie de obiecte sau de ființe cu numere în ordine succesivă (pentru a le putea identifica și a le deosebi între ele). – Din fr. numeroter.

numerota (Dicționar de neologisme, 1986)
NUMEROTÁ vb. I. tr. A însemna cu numere în ordine succesivă. [< fr. numéroter].

numerota (Marele dicționar de neologisme, 2000)
NUMEROTÁ vb. tr. a însemna cu numere în ordine succesivă. (< fr. numéroter)

numerota (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
numerotá (a ~) vb., ind. prez. 3 numeroteáză

numerotà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
numerotà v. a deosebi cu numere.