nuieluță(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) NUIELÚȚĂ,nuieluțe, s. f. Nuielușă.[Pr.: nu-ie-] – Nuia + suf. -uță.
nuieluță(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) nuielúță s. f., g.-d. art. nuielúței; pl. nuielúțe