nucuț (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NUCÚȚ, nucuți, s. m. (Rar) Nuculeț. –
Nuc +
suf. -uț.nucuț (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)nucúț (rar)
s. m.,
pl. nucúți