nubil - explicat in DEX

nubil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
NUBÍL, -Ă, nubili, -e, adj. (Livr.) Care a atins vârsta la care se poate căsători. ♦ P. ext. (Rar; despre unele părți ale corpului) Ajuns la deplină dezvoltare; format. – Din fr. nubile, lat. nubilis.

nubil (Dicționar de neologisme, 1986)
NUBÍL adj. (Liv.) Care este la vârsta când se poate căsători; (p. ext.) puber. [Cf. fr., it. nubile, lat. nubilis < nubere – a se căsători].

nubil (Marele dicționar de neologisme, 2000)
NUBÍL, -Ă adj. care este la vârsta când se poate căsători. (< fr. nubile, lat. nubilis)

nubil (Dicționaru limbii românești, 1939)
núbil, -ă adj. (lat. núbilis, d. núbere, a se mărita). Care e în etate de măritat: fată nubilă.

nubil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
nubíl (livr.) adj. m., pl. nubíli; f. nubílă, pl. nubíle

nubil (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
nubil a. care e în vârstă de a fi căsătorit.