notifica - explicat in DEX

notifica (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
NOTIFICÁ, notífic, vb. I. Tranz. A aduce la cunoștință (în mod oficial); a înștiința (în scris); a trimite o notificare. ♦ A nota. – Din fr. notifier, lat. notificare.

notifica (Dicționar de neologisme, 1986)
NOTIFICÁ vb. I. tr. A aduce la cunoștință (ceva) printr-o înștiințare, printr-o notă oficială; a trimite o notificare. ♦ A nota. [P.i. notífic, 3,6 -că. / < it., lat. notificare].

notifica (Marele dicționar de neologisme, 2000)
NOTIFICÁ vb. tr. a înștiința (printr-o notă oficială); a trimite o notificare. (< fr. notifier, lat. notificare)

notifica (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
notificá (a ~) vb., ind. prez. 3 notífică

notificà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
notificà v. a face cunoscut în mod oficial sau legal.