notarial (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NOTARIÁL, -Ă, notariali, -e, adj. Care este făcut de un notar sau de notariat, care se referă la notar sau la notariat. [
Pr.:
-ri-al] – Din
fr. notarial.notarial (Dicționar de neologisme, 1986)NOTARIÁL, -Ă adj. Referitor la notariat sau la notari. [Pron.
-ri-al. / < fr.
notarial].
notarial (Marele dicționar de neologisme, 2000)NOTARIÁL, -Ă adj. referitor la notar(iat). (< fr.
notarial)
notarial (Dicționaru limbii românești, 1939)* notariál, -ă adj. (d.
notar; fr.
notarial). De notariat:
funcțiune notarială.notarial (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)notariál (-ri-al) adj. m.,
pl. notariáli; f. notariálă, pl. notariálenotarial (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)notarial a. relativ la notari sau la notariat.