noptos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NOPTÓS, -OÁSĂ, noptoși, -oase, adj. (Rar) Întunecos, întunecat. –
Noapte +
suf. -os.noptos (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)noptós (rar)
adj. m.,
pl. noptóși; f. noptoásă, pl. noptoásenoptos (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)noptos a.
fig. întunecos:
drum noptos BOL.