nopal (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NOPÁL s. m. Plantă erbacee originară din America, cu frunze cărnoase și flori roșii, cultivată și la noi ca plantă ornamentală
(Opuntia coccinelifera). – Din
fr.,
it. nopal.nopal (Dicționar de neologisme, 1986)NOPÁL s.m. Plantă erbacee cu frunze cărnoase și flori roșii, cultivată ca plantă ornamentală. [< fr., it.
nopal].
nopal (Marele dicționar de neologisme, 2000)NOPÁL s. m. plantă ornamentală erbacee cu frunze cărnoase și flori roșii, originară din America. (< fr., it., sp.
nopal)
nopal (Dicționaru limbii românești, 1939)* nopál m., pl.
lĭ (fr. [d sp.]
nopal, care vine d. mexicanu
nopalli). Ficus, opunție, broască.
nopal (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)nopál s. m.nopal (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)nopal n. plantă grasă pe care se află coșenila.