nonexistență (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NONEXISTÉNȚĂ s. f. Ceea ce nu este existență; inexistență. –
Non +
existență. Cf. fr. non-existence.nonexistență (Dicționar de neologisme, 1986)NONEXISTÉNȚĂ s.f. Inexistență; neant, neființă. [Cf. fr.
non-existence].
nonexistență (Marele dicționar de neologisme, 2000)NONEXISTÉNȚĂ s. f. ceea ce nu există, inexistență; neființă. (< fr.
non-existence)
nonexistență (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!nonexisténță (no-ne-/non-e-) s. f.,
g.-d. art. nonexisténței