nobiliar - explicat in DEX

nobiliar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
NOBILIÁR, -Ă, nobiliari, -e, adj. Care aparține nobilimii (1) sau nobililor (II), privitor la nobilime sau la nobili, specific nobilimii; nobilitar. [Pr.: -li-ar] – Din fr. nobiliaire.

nobiliar (Dicționar de neologisme, 1986)
NOBILIÁR, – Ă adj. Care aparține nobilimii; de nobil. [Pron. -li-ar. / cf. fr. nobiliaire].

nobiliar (Marele dicționar de neologisme, 2000)
NOBILIÁR, -Ă adj. care aparține nobilimii. (< fr. nobiliaire)

nobiliar (Dicționaru limbii românești, 1939)
* nobiliár, -ă adj. (fr. nobiliaire, d. lat. nóbilis). Al nobiliĭ, de nobilĭ: castă nobiliară.

nobiliar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
nobiliár (-li-ar) adj. m., pl. nobiliári; f. nobiliáră, pl. nobiliáre

nobiliar (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
nobiliar a. ce ține de nobleță: titlu nobiliar. ║ n. catalogul familiilor nobile ale unei țări.