noaten (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NOÁTEN, -Ă, noateni, -e, s. m. și
f. 1. (
Pop.) Miel sau mioară de la înțărcare până la doi ani. ◊ (Adjectival)
Miel noaten. 2. (
Reg.) Mânz a cărui limită de vârstă variază de la șase luni până la doi sau trei ani.
3. (
Reg.) Lână (neagră) de miel sau de mioară tunsă în al doilea an. [
Var.:
noátin, -ă s. m. și
f.] –
Lat. annotinus, -a, -um „în vârstă de un an”.
noaten (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)noáten, noátenă, noáteni, noátene, adj., s.m. și f.
1. (adj., înv. și reg.; despre oi, berbeci, miei) care a împlinit un an, în vârstă de un an.
2. (adj.; reg.) cu lâna de culoare închisă (de la cafeniu la negru).
3. (adj.; înv. și reg.; despre lână) care este tuns de pe oi noatene.
4. (s.m.; reg.) miel, oaie sau berbec a căror limită de vârstă variază după regiuni (de la 6 luni până la doi sau trei ani); mia, mioară, cârlan, interțiu; berbec de 3 ani castrat; berbec pentru reproducție.
5. (s.f.; reg.) lână tunsă de pe miei și mioare (în al doilea an); o cantitate anumită de lână nelucrată.
6. (s.m. și f.; reg.) mânz (de la 6 luni până la 3 ani), mânză, cârlan, tretin; (fig.; s.m.) tânăr, flăcău, mânz.
noaten (Dicționaru limbii românești, 1939)noáten (vest) și
-in (est,)
-ă (
oa dift.) s. (lat.
annótinus, -na, de un an, d.
annus, an. Cp. cu
cîrlan, godac, vătuĭ).
Vest și
nord. Mĭel, mioară de un an.
Sud. Mînz, mînză de un an. – Dim.
notior, -oară. V.
strîjnic, dănac.noaten (Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, 2011)noatén, (noatin), s.m. și f. –
1. Miel sau mioară până în vârsta de doi ani (D. Pop 1970): „Noatinaș frumos cornut, / Floriceaua să o ciunt” (D. Pop 1970: 150).
2. Strung folosit de tâmplari (Felecan 1983). – Lat. annotinus „de anul trecut” > rom. noatin „miel” (Graur 1980); Din rom. provine magh. nótin (DER).
noaten (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)noáten (
pop.)
s. m.,
pl. noáteninoaten (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)noaten m.
1. miel sau mânz de doi ani;
2. lână neagră de miel sau mioare (CR.). [Lat. ANNOTINUS].