noadă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NOÁDĂ, noade, s. f. (
Anat.;
pop.) Coccis;
p. ext. regiune situată în jurul coccisului; (la animale) (regiunea de la) rădăcina cozii; (la păsări) târtiță. –
Lat. *noda.noadă (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)noádă,
noáde, s.f. (pop.)
1. regiune situată în jurul coccisului (la om) și la rădăcina cozii (la animale și păsări); coccis, târtiță.
2. (reg.) încheietura mâinii.
noadă (Dicționaru limbii românești, 1939)noádă (
oa dift.) f., pl.
e (d.
nod).
Pop. Nodu (bumbu) șezutuluĭ, coccix.
noadă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)noádă (
pop.)
s. f.,
g.-d. art. noádei; pl. noádenoadă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)noadă f. osul șezutului. [V.
nod].