nivelator (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NIVELATÓR, -OÁRE, nivelatori, -oare, adj. Care nivelează. –
Nivela +
suf. -tor.nivelator (Dicționar de neologisme, 1986)NIVELATÓR, -OÁRE adj. Care nivelează. //
s.n. Parte a unui buldozer sau greder care nivelează terenul. ♦ Mașină pentru nivelarea arăturilor adânci de toamnă. [<
nivela +
-tor, după fr.
niveleur].
nivelator (Marele dicționar de neologisme, 2000)NIVELATÓR, -OÁRE I.
adj. care nivelează. II. s. n. 1. parte a unui buldozer, folosită la operațiile de nivelare. 2. unealtă, mașină agricolă pentru nivelarea solului. (< fr.
nivelateur)
nivelator (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)nivelatór1 adj. m.,
pl. nivelatóri; f. sg. și
pl. nivelatoárenivelator (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)nivelatór2 s. n.,
pl. nivelatoárenivelator (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)nivelator m. cel ce nivelează.