nitra (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NITRÁ, nitrez, vb. I.
Tranz. (
Tehn.) A introduce o grupare alcătuită din azot și oxigen în molecula unei substanțe organice. – Din
fr. nitrer.nitra (Dicționar de neologisme, 1986)NITRÁ vb. I. tr. (
Chim.) A introduce o grupare alcătuită din azot și oxigen în molecula unei substanțe organice. [< fr.
nitrer].
nitra (Marele dicționar de neologisme, 2000)NITRÁ vb. tr. a produce o nitrare. (< fr.
nitrer)
nitra (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)NITRA 1. Râu în Slovacia,
afl. stg. al râului Váh în amonte de Komarno; 242 km.
Izv. din Masivul Tatra Mică și trece prin Nitra și Nove Zámky.
2. Oraș în Slovacia, pe râul cu același nume; 87,6 mii
loc. (1996).
Ind. constr. de mașini de transport, textilă, chimico-farmaceutică, poligrafică, a pielăriei, hârtiei și
alim. Catedrală (
sec. 13-17). Important centru religios al Evului Mediu, unde a propovăduit Chiril și Metodiu.
nitra (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)nitrá (a ~) (ni-tra) vb.,
ind. prez. 3
nitreáză