nisiparniță (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NISIPÁRNIȚĂ, nisiparnițe, s. f. 1. Vas mic umplut cu nisip fin care se presăra peste o hârtie proaspăt scrisă pentru a usca cerneala.
2. Aparat format din două recipiente de sticlă suprapuse care comunică între ele printr-un mic tub de sticlă și umplut cu o anumită cantitate de nisip, care servea, în trecut, pentru măsurarea timpului după durata de scurgere a nisipului dintr-un recipient într-altul: clepsidră. [
Var.:
nisipérniță s. f.] –
Nisip +
suf. -arniță.