nirvana - explicat in DEX

nirvana (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
NIRVÁNA s. f. art. (În religia budistă, în filozofia indiană etc.) Stare de fericire realizată prin eliberarea de grijile vieții, de suferințe și prin contopirea sufletului individual cu esența divină, cu ajutorul contemplației și al ascezei. – Din fr. nirvâna.

nirvana (Dicționar de neologisme, 1986)
NIRVÁNA s.f. Stare de fericire mistică, pe care budiștii cred că o pot obține prin eliberarea de grijile vieții și prin contopirea individului cu esența divină. [Cf. fr., sanscr. nirvâna].

nirvana (Marele dicționar de neologisme, 2000)
NIRVÁNA s. f. (în budism, în jainism și în filozofia indiană) stare de liniște desăvârșită, de fericire, eliberare definitivă de suferințe, de grijile vieții, obținută prin contemplație și asceză. (< fr. nirvana)

nirvana (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
NIRVANA (‹ fr.; în sanscrită „lasă să plece suflarea, stinsă în liniște”) subst. Noțiune care desemnează, în budism și în jainism, precum și în filozofia indiană sankhya, „repaosul absolut” (încetarea ciclului reîncarnărilor și eliberarea definitivă de suferințe), dobândit cu ajutorul contemplației și al ascezei.

nirvana (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
NIRVANA, grup american de rock. Constituit în 1987 de Kurt Cobain (voce, chitară), Chad Channing, apoi Dave Grohl (baterie). Concerte incendiare, forță a scriituri și inteligență a melodiilor. Voce plină de emoție, având capacitatea de a exprima durerea exacerbată, Kurt Cobain a devenit un mit al muzicii rock (s-a sinucis în 1994). Discografie selectivă: „Bleach”, „Nevermind”, „In Utero”, „Unplugged in New York”.

nirvana (Dicționaru limbii românești, 1939)
* nirvána f. Renunțarea la sine în religiunea budistă.

nirvana (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!nirvána s. f., g.-d. art. nirvánei

nirvana (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
nirvana f. V. budhism.