neștire - explicat in DEX

neștire (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
NEȘTÍRE s. f. (în loc. adv.) În neștire = a) fără să-și dea seama, fără a ști cum sau de ce; la întâmplare; absent, distrat; p. ext. involuntar; b) fără rost, fără sens, în mod inutil; c) fără măsură, fără socoteală; la nesfârșit. (Rar) Din neștire = din nebăgare de seamă; involuntar. – Ne- + știre.

neștire (Dicționaru limbii românești, 1939)
neștíre f. F. Inconsciență, lipsă de rațiune: bețivu bea în neștire.

neștire (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!neștíre¹ (înv.) (neș-ti-/ne-ști-) s. f., g.-d. art. neștírii

neștire (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
*neștíre² (în ~) (neș-ti-/ne-ști-) loc. adv.

neștire (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
neștire f. 1. necunoștință; 2. fără știre.