neutronic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NEUTRÓNIC, -Ă, neutronici, -ce, adj. Care aparține neutronilor, care se referă la neutroni; alcătuit din neutroni. [
Pr.:
ne-u-] – Din
fr. neutronique.neutronic (Dicționar de neologisme, 1986)NEUTRÓNIC, -Ă adj. Referitor la neutroni, alcătuit din neutroni. [< fr.
neutronique].
neutronic (Marele dicționar de neologisme, 2000)NEUTRÓNIC, -Ă adj. referitor la neutroni, din neutroni. (< fr.
neutronique)
neutronic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!neutrónic (ne-u-tro-) adj. m.,
pl. neutrónici; f. neutrónică, pl. neutrónice